Posts Tagged ‘tutun de vanzare’

CULTURA TUTUNULUI I.
WWW.TUBURIAPARATE.RO

Datorita sensibilitatii mari a plantelor fata de temperaturile scazute, a perioadei sale lungi de vegetatie,
a semintelor mici, tutunul nu se seamana direct in camp, ci in rasadnite. Se produce mai intai rasadul de tutun,
care dupa trecerea pericolului brumelor tarzii, se planteaza in camp.
Samanta

Samanta folosita pentru semanat trebuie sa fie cu puritate fizica de minim 94%, capacitate germinativa peste 70%,
lipsita de semintele unor specii de buruieni parazite (Orobanche spp., Cuscuta spp.).
Temperatura minima de germinatie a semintelor de tutun cultivate la noi in tara este de minim 11-12 grade C,
temperatura optima de 25-28 grade C, iar temperatura maxima de 35-38 grade C.

Semanatul se realizeaza in rasadnite calde, avand ca sursa de caldura biocombustibilul (gunoiul de grajd proaspat),
aburii sau apa calda. Pentru grabirea rasaririi, semintele de tutun care se seamana in rasadnite dupa 20 martie ,
se supun in prealabil unui proces de incoltire.

Soiurile de tutun cultivate in Romania:
WWW.TUBURIAPARATE.RO

Tipul Mare consum: Banat 13; Banat 95; Baragan 132; Baragan 133; Baragan 185;

Tipul Burley: Burley 114; Burley 194; Burley 224; Burley 235; Tennessee 86;

Tipul Oriental: Djebel 123; Djebel 143; Djebel 212; Djebel 252; Molovata 94; Molovata 155; Molovata 178;

Tipul Semioriental: Ghipati 55; Ghimpati 69; Ghimpati 111;

Tipul Virginia: Virginia 180; Virginia 196; Virginia 207

Samanta
WWW.TUBURIAPARATE.RO

Samanta folosita pentru semanat trebuie sa fie cu puritate fizica de minim 94%, capacitate germinativa peste 70%,
lipsita de semintele unor specii de buruieni parazite (Orobanche spp., Cuscuta spp.). Temperatura minima de
germinatie a semintelor de tutun cultivate la noi in tara este de minim 11-12 grade C, temperatura optima de
25-28 grade C, iar temperatura maxima de 35-38 grade C.

Semanatul se realizeaza in rasadnite calde, avand ca sursa de caldura biocombustibilul (gunoiul de grajd proaspat),
aburii sau apa calda. Pentru grabirea rasaririi, semintele de tutun care se seamana in rasadnite dupa 20 martie ,
se supun in prealabil unui proces de incoltire.

Pentru a realiza un hectar de cultura, suprafata necesara pentru rasadnite difera in functie de soi:
• 90-100 mp la soiul Djebel;
• 80-90 mp la soiul Molovata;
• 60-65 mp la soiul Ghimpati;
• 40-45 mp la soiurile Virginia si Baragan;
• 35-40 mp la soirile Banta si Burley;

Epoca de semanat

* se stabileste tinand cont ca un rasad bine dezvoltat se obtine in 40-45 de zile de la data semanatului si
ca plantarea in camp are loc pana cel mai tarziu 15 mai.

Desimea de semanat

* trebuie sa se asigure 2000-2500 de fire/mp.
* semanatul se face manual, iar samanta fiind mica se amesteca bine cu nisip uscat (1kg nisip pentru 6 mp
de rasadnita)

Adancimea de semanat

* adancimea de semanat in rasadnita este de 3-4 mm;
* dupa imprastierea amestecului de samanta nisip, se acopera, imprastiind deasupra mranita, care apoi se
preseaza cu o scandura pentru a pune cat mai bine samanta in contact cu pamantul.

Cantitatea de samanta

* cantitatea de samanta este de 0,4-0,6 g/mp de rasadnita;

Plantarea rasadului de tutun

* se face manual sau mecanizat cu masina de plantat romaneasca (MPR-5);
* rasadul de tutun se scoate din rasadnite in ziua de plantat, prin smulgere fir cu fir, aleganduse plantele
bine dezvoltate si uniforme;
* plantatul se face numai dimineata sau dupa amiaza;
* perioada optima de plantare este 20 aprilie-15 mai;
* desimea de plantare depinde foarte mult de soi – de la 40 mii la 280 mii plante/ha;
* distanta intre plante pe rand este de: 35-40 cm la Djebel, Molovata; 60-70 Burley; 65-70 la Virginia.

Importanta.
WWW.TUBURIAPARATE.RO

Tutunul, planta tropicala originara din America,

a patruns în alte zone ecologice, îndeosebi cu clima temperata, America de

Nord, Canada, Orientul Apropiat, Asia (China, India) si desigur în Europa,

în care s-au dezvoltat exploatari agricole si industrii specifice. Cultivarea

tutunului se datoreaza frunzelor din care se obtin în principal, prelucrate la

uscat, produse pentru fumat (tigarete, havane, etc.). Se mai extrage nicotina,

un alcaloid foarte toxic, utilizat în industria farmaceutica si de pesticide. Din

semintele de tutun se extrage ulei, folosit în industria vopselelor. Turtele se

pot întrebuinta în alimentatia animalelor, deoarece nu contin nicotina.

Cultivarea si prelucrarea tutunului este o activitate foarte rentabila ce

aduce venituri consistente agricultorilor specializati, dar si industriei.

Statistica arata ca cele mai multe tigari pe cap de locuitor se fumeaza în

China, Rusia, SUA si Europa, ceea ce în ultimul deceniu a dus, datorita

excesului, la cresterea numarului de bolnavi de cancer pulmonar si cu

afectiuni cardiace.

Pentru combaterea acestor boli, în Europa, Comisia Europeana a emis

Recomandarea expresa care se înscrie pe pachetele de tigari, iar multe state

au elaborat normative si legi pentru îngradirea si interzicerea fumatului în

locurile publice.

Zonarea ecologica. Tutunul, prin cele cinci tipuri cunoscute,

s-a raspândit în urmatoarele regiuni:
- Oltenia, în Vest în bazinul Jiului, dealurile de la Dragasani, si în est, în Judetele Mehedinti, Gorj, Dolj, Olt;

- Moldova, în Judetele Vaslui, Galati si redus în Vrancea;

- Muntenia, în Judetele Braila, Buzau, Giurgiu, Teleorman, Arges, Dâmbovita, Calarasi;

- Transilvania, În Judetele Alba, Mures;

- Banat-Crisana în Judetele Arad, Bihor si Satu Mare.

Se cultiva pe soluri aluvionare, brun-roscate de padure, cernoziomuri, luto-nisipoase, usoare, cu fertilitate scazuta sau medie. Se evita solurile argiloase, compacte, reci cu exces de umiditate si cele saraturate,

Particularitati biologice si ecologice.
WWW.TUBURIAPARATE.RO

Tutunul (Nicotiana tabacum) face parte din familia Solanaceae, si ca specie se împarte în sase varietati din care rezulta soiurile si tipurile aflate azi în productie. Importanta mai prezinta si Nicotiana rustica.

Planta are o tulpina înalta, dreapta cu o ramificatii (copili) care

pornesc de la subsoara frunzelor (fig. 8.4). caracteristic pentru tutun sunt frunzele simple de diferite forme, de culoare verde, cu o nervura principala (defect de soi). Radacina este pivotanta, florile grupate în inflorescenta de tip race, fructul o capsula cu 2000-4000 seminte.

Soiurile.
WWW.TUBURIAPARATE.RO

În cultura se gasesc 23 soiuri de tutun, care se grupeaza în mai multe categorii, dupa marimea frunzelor si aroma fumului:

tutunul de tip oriental (soiul Molovata), tutunul de tip semioriental

(soiul Ghimpati), tutunul de tip Virginia (soiul Virginia 180), tutunul de mare consum (ca de pilda soiurile Ialomita si Banat)
Tipurile de tutun cultivate în România: a-Oriental (Djebel); b-

Oriental (Molovata); c-Semioriental Ghimpati; d-Virginia; e-Burley; f-de

mare consum (Banat).

Se mai pot mentiona si alte soiuri în functie de tipul lor:

- oriental (O): Djebel 123 si Molovata 94, care dau tutunul de cea mai buna calitate pe solurile nisipo-lutoase însorite din Oltenia, Dobrogea si estul Moldovei; se produc tigari fine si havane;
- semioriental (SO): Ghimpati 55, Ghimpati 69, pe solurile mijlocii

din sudul Moldovei si sud-estul Munteniei; tutunul este de buna calitate;
- Virginia (V): Virginia 196, Virginia 207, pe solurile profunde,

permeabile si cu fertilitate scazuta sin sudul Olteniei si pe solurile aluviale de pe Mures; produc tutun de calitate superioara pentru tigari fine si pentru pipa;
- Burley (B): Burley 114, Burley 194, Tenesse 86, pe soluri lutoase,

fertile în centrul si nord-vestul Transilvaniei; produc tutun de calitate medie pentru tigari;
- mare consum (MC): Banat 13, Banat 95, Baragan 132, pe solurile

lutoase, fertile din nord-vestul Banatului, Crisana si Câmpia Baraganului; tutunul produs este destinat tigarilor comune, fiind de calitate inferioara
Pregatirea terenului cere o mare atentie în aplicarea

verigilor agrotehnice ce pot influenteaza în bine sau în rau calitatea

frunzelor de tutun si a produsului final.

Fertilizarea solului se efectueaza în doze diferentiate în functie de

cerintele tipului de tutun si aprovizionarea solului în elemente nutritive.

Studiile si cercetarile întreprinse recomanda îngrasarea cu gunoi de grajd semifermentat, cam 30-40 t/ha la tutunul Burley si MC, încorporat odata cu aratura de baza. Se aplica în functie de soi si fertilitatea terenului.

Erbicidarea se face preemergent, înainte de plantare, cu Dual, pe sol

uscat, la 3-5 cm adâncime. Se mai recomanda Benefex, Meclaron si

Diizocab, încorporate cu combinatorul cu 5-7 zile înainte de plantare.

Lucrarile solului încep cu o aratura de 25-30 cm executata pâna în 15

august dupa premergatoarele timpurii si pâna la 15 noiembrie dupa

premergatoarele târzii. Terenul se niveleaza în primavara cu grapa cu discuri + grapa cu colti. Înainte de plantare, terenul se mobilizeaza superficial cu grapa cu discuri sau cu combinatorul si se încorporeaza azotul si potasiul.

Producerea rasadului. Este singura planta agricola la care

se planteaza plante tinere, cu 2-6 frunze (rasad), ceea ce aduce unele complicatii în tehnica culturii. La producerea rasadului se au în vedere urmatoarele actiuni si lucrari:

Alegerea constructiilor speciale, care se folosesc si în legumicultura, de tipul: adaposturi joase din material pe teren încalzit dau neîncalzit,rasadnite calde sau semicalde (încalzite cu balegar sau prin conducte cu apa calda), sau acoperite cu sticla sau cu plastic (încalzite cu conducte cu apa calda sau cu sobite) sau neîncalzite (solarii):

- pregatirea amestecului nutritiv din doua parti pamânt de telina, doua parti mranita si o parte nisip;

- dezinfectia pamântului nutritiv cu pesticide specifice: Dazomet,

Bassamid sau cu formalina 50%;

- dezinfectia semintelor cu Criptodin;

- asezarea pamântului în rasadnita sau sera, într-un strat de 15 cm,

nivelarea lui si marcarea rândurilor pentru semanat;

- semanatul are loc în perioada 25 februarie – 10 martie în rasadnitele

si serele încalzite si în perioada 10-20 martie în rasadnitele si serele

semicalde, cu câte 0,25-0,3 g/m2 seminte;

- îngrijirea rasadurilor prin lucrari de aerisire, udari periodice,

controlul temperaturilor, plivitul buruienilor, fertilizari 1-2, combaterea

bolilor si a coropisnitelor, controlul rasaririi plantutelor.

Dupa 45-50 zile se obtine un rasad viguros, cu 4-6 frunze si înaltimea

de vreo 10-12 cm, bine înradacinat, liber de boli si daunatori.

Rasad de tutun înainte de plantare
WWW.TUBURIAPARATE.RO
Plantarea este recomandabil sa se faca dupa 15 aprilie –20

mai în zonele sudice si în intervalul 25 aprilie – 25 mai în partea centrala si de nord a tarii, dupa trecerea pericolului de brume si îngheturi târzii din primavara. La plantare trebuie sa se realizeze:

- distanta de plantare diferentiat: 40 x 10 cm pentru soiurile

orientale, 50 x 20 cm pentru soiurile semiorientale si 60/80 x 50

cm pentru soiurile cu frunza mare;

- numarul optim de plante la recoltare: 150-250 mii la soiurile

orientale, 75-95 mii la soiurile semiorientale si 40-50 mii la

soiurile cu frunza mare.

Înainte de plantare rasadurile se controleaza în ceea ce priveste starea

fitosanitara si de vegetatie. Se opresc numai plantele sanatoase, viguroase, cu aceeasi înaltime si grosime a tulpinii (în vederea mecanizarii plantatului), fara urme de vatamari mecanice si de boli.

Plantarea se executa manual, pe teren plan sau modelat, fiind necesari

15-17 muncitori la un hectar.

Plantarea mecanica se executa cu masinile MPRT-4, MPR-6,

prevazute cu echipament pentru administrarea apei
Îngrijirea culturii la aceasta cultura prasitoare consta din:

completarea golurilor cu rasad de aceeasi vârsta; prasile mecan ice, 2-3 cu cultivatorul CL-2,8, urmat de prasitul manual; politul plantelor prin îndepartarea a 2-3 frunze de la baza acestora; cârnitul (ruperea inflorescentei la deschiderea primei flori); copilitul lastarilor de la subsoara frunzelor când au 3-5 cm; irigarea cu 300-700 m3/ha apa, în perioada cresterii active a frunzelor; combaterea bolilor (mana, viroze) si daunatorilor (larve de viermi de sârma si coropisnitele) cu cea mai mare atentie, fiind foarte periculosi, provocând daune mari plantelor de tutun.

De subliniat ca lucrarile de polit, cârnit si copilit se executa manual,

dar ele sunt obligatorii, deoarece au ca scop dirijarea substantelor nutritive numai catre frunze, produsul principal al acestei plante si obtinerea unei plantatii încheiate.

Recoltarea frunzelor se face esalonat, la maturitatea tehnica

ce coincide în general cu epoca înfloritului, când frunzele încep sa se îngalbeneasca si îsi pierd luciul, tinând seama si de particularitatile soiurilor.
Astfel, tutunul de tip Burley se recolteaza la maturitatea tehnologica

avansata, când frunzele au o culoare galbena, uniforma. La tutunul Virginia, destinat uscarii la caldura artificiala, frunzele se recolteaza la maturitate tehnologica, atunci când culoarea dominanta este galben – verzuie. La soiurile de mare consum (Banat, Baragan) frunzele se recolteaza când vârfurile si marginile lor capata culoarea galbuie.

Se recomanda ca recoltarea sa se faca numai în zilele însorite,

dimineata sau seara.
Pentru retezarea întregii plante se foloseste secera sau un cutit special. Imediat dupa recoltare frunzele sunt sortate supa marime, grad de coacere, vatamari mecanice, atac de boli si daunatori si depuse în localuri special amenajate pentru dospit si uscat.

Productia de tutun variaza între 900-1100 kg/ha frunze uscate, în functie de categoria tipurilor de soiuri.